Biserica Aroneanu

250px-biserica_aroneanu

Hram: Sf. Nicolae – 6 decembrie
An construcţie: 1594
Ctitor: Aron Vodă
Scurta descriere

Biserica a fost construită în anul 1594 de către domnul Aron Voda. Se deosebește de celelalte biserici prin decorația exterioară deosebit de frumoasă. În partea de răsărit, pe dealul opus Galatei, care face parte din adoua centruă de fortificații naturale a Iașului în fosta „țarină” a vechiului oraș, s-a înălțat, către sfârșitul secolului al XVI-lea, unul din cele mai interesante și remarcabile monumente de arhitectură bisericească din Moldova, cunoscut astăyi sub denumirea „Biserica Aroneanu”, singura construcție care a rămas din complexul mănăstiresc zidit aici. Zidurile de piatră, cu turnuri de colț, ca și cel de la intrare, care înconjurau odinioară incinta mănăstirii lui Aron Vodă, s-a dărâmat cu încetul, o dată cu chiliile și celelalte clădiri anexe.

Înainte de primul război mondial se mai putea observa doar locul unde fusese turnul de intrare in incinta mănăstirii, care servea bineînțeles și de clopotniță, ca și la Mănăstirea Galata. Zidurile care înconjurau mănăstirea dispăruseră, fiind distruse de vreme și oameni încă înainte de 1885, cand o vizitase și cercetase distinsul episcop cărturar Melchisedec. Între altele el a scris că Mănăstirea Aroneanu a „avut nenorocirea de a fi închinată la cea mai miseră chiriarhie din Orient, la  Patriarhia din Antiochia. Înainte de secularizare Patriarhia aceasta dăduse mănăstirea cu egumenia și proprietățile ei unei femei din Constantinopol, care știuse a dobândi această favoare de la diplomația constantinopolitană”.

Despre Aron-Vodă, ctitorul bisericii cu hramul Sf. Nicolae din Aroneanu, o legendă arată că ar fi fost nepotul Mitropolitului Nicanor (1552-1594. Aceași legendă  spune că aproape de schitul Agapia din deal există o stâncă care poartă numele de „piatra lui Aron-Vodă”; pe ea este pusă o inscripție modernă de către stareța Tavitha. Miron Costin referindu-se la domnia lui Aron-Vodă a apreciat ca a fost „cumplită, desfrânată și nedreaptă foarte”. Același cronicar adaugă: „Însă socoti, după atâtea răutăți ce făcuse, să se apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie cu osândă. și s-au apucat în anii 1593-1594 de au făcut mănăstirea din țarina Iașilor care se cheamă Aron-Vodă prenumele domnului, unde iaste hramul svetii Neculai.”  Primul document acordat mănăstirii „nou zidită” este păstrată într-o copie în limba greacă din 1593.