Biserica Bărboi

dsc_0017_0
Datare: 1841-1843
Ctitor: logofăt Dimtrie Sturdza
Hram: Sf. Apostoli Petru și Pavel (29 iunie)
Localizare: mun. Iaşi, Stradela Bărboi nr. 12

Scurtă descriere

Mănăstirea Bărboi de astăzi se află pe locul unei mai vechi biserici construită între 1613-1615 de către marele vornic Ursu Bărboi, din familia Sturza, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În 1669 este transformată în mănăstire de către urmaşii vornicului şi membrii ai familiei Sturza, şi închinată mănăstirii Vatopedi de la muntele Athos, în vremea domnitorului Gheorghe Duca (hrisovul din 1669 martie 12)

În februarie 1821 şi noiembrie 1829 biserica a fost avariată de cutremure, ceea ce a determinat demolarea ei. Pe locul vechii biserici, între 1841-1843, marele logofăt Dimitrie Sturza şi soția sa Elena, cu sprijinul financiar al mănăstirii Vatopedi şi cu osteneala mitropolitului Grigore Irinupoleos s-a construit actuala biserică, proiectată de arhitectul Andrei Karidis. Se spune că acesta ar fi murit în mizerie într-una din camerele turnului de la intrare. Aceluiaşi arhitect i se atribuie şi icoana Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, sculptată în marmură albă şi plasată în pridvor, deasupra uşii de la intrare.

În această biserică își au mormântul, pe lângă Ioan Sandu Sturza, primul domn pământean din 1822  (după sfârşitul domniilor fanariote în Ţările Române), şi alți membri importanți ai familiei Sturza (Sandu Şt. Sturdza vistier (1758-1831), Ecaterina Sturdza, născută Moruzi, fiica domnului Constantin (1767-1835) şi Alexandru M. Sturdza (1794-1849). Monumentul funerar al familiei Sturzeştilor impresionează prin două embleme, una reprezentând stemele Moldovei şi Ţării Româneşti, iar cealaltă înfăţişând leul familiei. Tot în biserică, într-o nişă în peretele sudic, au fost depuse osemintele poetului Alecu Russo, cel ce a scris poemul “Cântarea României”. Mormântul acestuia este marcat de o placă de marmură neagră cu inscripţia: „Alecu Russo, 17 martie 1819 – 14 februarie 1859, ale cărui oseminte au fost mutate de lângă zidul de afară în Sf. Biserică, în semn de patriotică recunoştinţă”. Iniţial acesta a fost îngropat în afara bisericii.

De asemenea, lângă biserică se află un monument dedicat de către primăria oraşului în 1895 Bisericii Sf. Vineri, care a existat pe locul Halei Centrale de astăzi până în 1879.

De mănăstirea Bărboi se leagă şi numele scriitorului Ion Creangă, care a slujit ca diacon şi a locuit aici în casa parohială între 1863 şi 1865.

Tot ansamblul fostei mănăstiri Bărboi a fost restaurat între anii 1982-1986, iar biserica a fost resfinţită pe 27 noiembrie 1988 de către Patriarhul Teoctist.

 

Ansamblul cuprinde biserica, zidul de incintă, turnul clopotniță, construit cu cheltuiala lui Constantin fiul lui Dimitrie Sturza, şi o casa parohială în care a funcționat, din anul 1834, Institutul de educaţie al fetelor întemeiat de Mihail Sturza şi o casă de ape.

 

Biserica are planul în formă de cruce greacă, după modelul celor de la Muntele Athos. Intrarea principală este marcată de un portal impozant susținut pe 6 coloane din piatră cu capiteluri dorice. Biserica are o turla centrală cu deschidere mare ce se dezvoltă pe o baza pătrată. Turla centrală este încadrată de 4 turle cu deschidere mult mai mică şi care au baze octogonale. Perimetrul exterior al bisericii este compus dintr-o alternanţă de blocuri de piatră de talie şi șiruri de cărămidă. Interiorul bisericii spațios este compus din 3 nave una centrală şi 2 laterale despărțite prin coloane de marmură de Carrara care au la partea superioară capiteluri în stil Corintic.

Fiind singura biserică construită după planul crucea greacă simplă din întreaga Moldovă este cunoscută sub numele de biserica grecească din Iaşi, fiind frecventată cu precădere de membrii acestei comunităţi.

Turnul clopotniță are 4 niveluri care se retrag succesiv până la ultimul nivel care este locul unui ceas. Este singurul turn clopotniţă cu ceas din oraş. Primul nivel este şi locul prin care se intră în ansamblul mănăstirii. Nivelul doi şi trei al turnului adăpostesc clopotele iar al patrulea ceasul. Arhitectura acestui turn este cu totul deosebită faţă de cea a tuturor celorlalte turnuri care marchează intrarea într-un ansamblu mănăstiresc.

Casa parohiala reproduce modelul caselor tradiţionale din mănăstirile Moldovei. Are parter şi un etaj şi un plan simplu compus din încăperi dispuse simetric în jurul unui hol central.