Biserica Curelari

300px-biserica_curelari_iasi_02

Biserica este menționată în documente începând cu secolul al XVII-lea (4 aprilie 1663). După numele său, se pare că enoriașii bisericii erau în marea lor majoritate membri ai breslei curelarilor, care locuiau pe valea pârâului Cacaina. Se mai închina la această biserică și breasla ciubotarilor conform unui act al Mitropolitului Veniamin din 1814.

Asemeni celorlalte biserici ridicate prin contributia credinciosilor, nici aceasta nu are pisanie, Aspectul actual al bisericii este și rezultatul mai multor renovări și adăugiri, din care se pot menționa cele din 1761 (când s-a construit pridvorul și clopotnița) și 1875 (când a fost renovat interiorul; biserica a fost incendiată în 1822 din cauza ienicerilor.) Noul arhipăstor şi părinte al Moldovei, Iosif Naniescu, a oferit veşmântul binecuvântării bisericii reconstruite a breslei curelarilor în primul an al păstoririi sale în capitala Moldovei.

După vestigiile istorice, se pare că biserica a fost înconjurată de un zid de piatră de râu, urmele putând fi văzute şi astăzi în partea de sud a ansamblului arhitectonic. Prezenţa unor pietre funerare, cu inscripţii greceşti şi slavone, duce la concluzia că biserica a avut şi un cimitir în care erau înmormântaţi membrii breslei. Locașul funcționează astazi ca biserică afierosită asociației religioase „Oastea Domnului”, cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. A fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004. Astăzi, ascunsă în spatele blocurilor comuniste, ca o comoară bine tăinuită, Biserica Curelari îşi poartă cu cinste istoria, un loc în care vremuri demult apuse îşi dau mâna cu prezentul.