Mănăstirea Frumoasa

frumoasa
Hram: Sf. Arh. Mihail şi Gavriil şi Adormirea Maicii Domnului
An construcţie: 1586-1587
Ctitor: hatmanul Meletie Balica
Program de vizitare: zilnic, intre orele 08.00-21.00

Scurta descriere

Sub dealul Cetățuii, pe malul drept al Bahluiului, cam la doi km de Curtea Domnească, își are deschise porțile Mănăstirea Frumoasa. Este cea mai veche ctitorie înălţată pe acest loc, de Meletie Balica, un portar al Sucevei şi hatman al Moldovei.

Poziția pitorească a mănăstirii îl determină pe domnitorul Moldovei, Grigore al II-lea Ghica să restaureze între anii 1727-1733, adăugându-i un ansamblu de palate minunate după moda orientală.

Clădirea bisericii este ctitoria lui Ioasaf Voinescu, din perioada 1836-1839, fiind rezidita din temelie.

Deasupra bisericii se înalţă patru turnuri false construite după modelul turlele bisericilor ruseşti. În plus, clădirea prezintă o îmbinare dintre forme simple, sobre de factură clasică şi forme răsăritene.

În curtea bisericii se află ruinele “palatului de pe ziduri” sau “Palatului Sturza” ce îmbina stilul clasic cu cel tradițional moldovenesc şi a fost ridicat între 1818 -1819 după planurile arhitectului Martin Kubelka. Planul palatului este de formă dreptunghiulară, cu două ieşiri: una pe faţă dinspre Sud, în interiorul incintei şi alta pe faţadaopusă, intercalând zidul incintei, de unde numele de “Palatul de pe ziduri”. Marele salon al palatului se întinde peste zidul incintei, oferind de la etaj o vedere panoramică asupra Iașului.

Biserica actuală de la Frumoasa poartă din plin pecetea timpurilor în care a fost construită, impresionând prin monumentalitate. Ea este construită în formă de navă şi se întinde pe o lungime de 37 metri şi o lăţime de 15 metri.

Intrarea în biserică se face printr-un portic doric cu fronton triunghiular, prevăzut cu patru coloane, cele din mijloc fiind legate între ele printr-o arcadă. Coloanele, pilaștrii şi arcadele, utilizate cu pricepere şi ingeniozitate decorează faţadele, sporind eleganţa impunătorului monument.

De un efect plastic deosebit este şi turnul clopotniţă care marchează intrarea în incinta mănăstirii. Peste registrul inferior, masiv şi străpuns de gangul intrării, se afla camera clopotelor, ale cărei faţade sunt decorate de douăsprezece coloane ionice.

Pe latura estică a zidului incintei se deschide o altă poartă înaltă, cunoscută sub numele de “Poarta Spânzuraților”. Tradiția spune că această poartă face legătura cu un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice în special în zilele de iarmaroc.

Tot în incinta mănăstirii Frumoasa, în partea nordică a bisericii, se află un monument măreţ din marmură albă. Este cavoul ridicat de domnitorul Mihail Sturza în onoarea şi pentru pomenirea preaslăvitului logofăt şi cavaler Grigore Sturza. Frumosul cavou mai adăpostește şi criptele altor membri ai familiei Sturza.

Cu anul 1863 averile bisericii sunt trecute în patrimoniul statului, iar casele domnești de aici sunt transformate în cazarmă şi mai târziu în spital militar.

În vara anului 2003, această ctitorie devine mănăstire de maici.